Drumul de la frica la curaj

 

Motto: “Curajul este cheia vietii.” (Morgan Freeman)

Ieri, duminica 14 ianuarie 2018, am mers la pationar si am patinat pentru prima oara.

Am trait o experienta deosebita pe care vreau sa o impartasesc cu tine.

Ceea ce fac in acest articol este sa ma pun in pozitia de observator si sa accept cu iubire si cu sinceritate vulnerabilitatea mea.

Sambata fiul nostru cel mic, Filip, mi-a zis triumfator: 

“Mami, vreau sa mergem la patioanar. Azi patinezi si tu cu mine?”

Prima reactie a creierului meu limbic- Freeze! Am inghetat.

L-am repezit imediat: “Nu sunt azi in starea optima ca sa patinez.”

Regret ca acel moment de “Freeze!” nu a fost inregistrat pe camera.

Pentru ca putea sa fie un film extrem de util in cursurile mele pentru dezvoltarea inteligentei nonverbale.

Da…si Mihaela Stroe are momente de “Freeze!”. Pentru ca sunt OM si eu!

Creierul meu emotional sau limbic reactioneaza la fel ca al tau.

Momentul amintit m-a bulversat si am inceput introspectia: “Mihaela, de ce ai inghetat?

Si mi-am raspuns sincer. Din cauza fricii.

Vezi mai jos expresia faciala a fricii, exprimata magistral de Dr. Lightman din filmul “Lie to me“.

M-a apucat o frica teribila. Si au aparut intrebari chinuitoare:

Daca o sa cad?

Daca nu stiu sa merg pe patine?

Daca vor rade oamenii de mine?

Daca o sa imi fac rau si o sa ma lovesc?

O multime de intrebari stupide am aparut din neant, din strafundurile subconstientului meu.

Iar in spatele intrebarilor, trona frica cea mai mare: frica mea de viteza.

Si daca nu o sa pot sa ma opresc? Daca o sa prind viteza?

Iar aceasta frica “minunata” a venit la pachet cu o emotie pe care nu o mai traisem de ceva vreme atat de plenar: furia.

Sambata am fost toata ziua furioasa. Nimic nu imi convenea. Imi sarea tandara din orice fleac.

Furia pusese stapanire pe mine.

Am luat cartea lui Alain J. Marillac- “Controleaza-ti furia” si am constientizat ca nicio “furie nu-si gaseste sursa in starea de bine, ci toate isi gasesc detonatorul in emotiile numite negative.” 

De ce simteam furie?

Eram furioasa pe mine pentru ca nu am curajul de a actiona in aceasta situatie destul de simpla pentru unii- mersul la pationar.

Dialogul meu interior era ceva de genul “nu pot”:

Acum lucrezi la o carte despre curajul de a te iubi, iar tu nu ai curajul sa te dai cu patinele pe gheata.

Este foarte provocator pentru multi oameni acest tipar de dialog mental pentru ca nu te sustine sa actionezi si ramai blocat in situatia curenta.

Nu e prima oara cand simt frica de viteza

Am constientizat frica de viteza acum 2 ani cand am invatat sa schiez in Austria.

Am stat cateva zile in zona unde copiii invatau sa schieze.

Se urcau cu baby-liftul pana sus si isi dadeau drumul fara frica. Nu aveau nicio conditionare implementata in capul lor. Se simteau liberi sa actioneze! Sigur nu aveau dialog mental negativ.

Mi-a luat ceva timp sa-mi fac curaj si sa urc cu ei si mai ales, sa-mi dau drumul din varful dealului. Asa cum faceau ei instinctiv. Fara nicio teama!

Acum sa revenim la ziua de ieri. Am mers cu Filip la patinoar, m-am pus pe gheata si am inceput sa ma dau.

Prima data.

Imi era foarte clar intiparita in minte bucuria lui Filip cand i-am spus ca “da, azi mergem la pationoar” si “da, te las pe tine sa fii profesorul meu”. Bucuria lui Filip nu avea margini (cred ca se observa in fotografia de mai jos).  

Cand am intrat pe patinoar, Filip mi-a luat mana in mana lui si cu bucurie mi-a aratat cu delicatete primele miscari pe gheata.

Brusc, mi-am adus aminte de momentul cand Filip avea 9 luni si a mers pentru prima data. A sovait la inceput. Si-a dat seama ca este liber sa actioneze si a mers mai departe.

Am asociat experienta mea cu acel moment.

I-am spus: “Filip, ma simt de parca acum invat sa merg.” Filip a ras. Stia el ceva.

Culmea este ca m-am simtit minunat. Curiozitate. Putina teama. Dezechilibru. Echilibru. Miscari usoare.

Atunci mi-am amintit de un speech motivational in care Al Pacino inspira o echipa de fotbalisti sa cucereasca terenul “inch by inch.” Centimentru cu centrimetru.

Asa am cucerit si eu pationarul. Centimentru cu centrimetru.

Am asociat momentul acela de panica in prima faza cu o emotie pozitiva. Apoi alta emotie pozitiva a venit. 

Am rezistat 45 de minute pe gheata. Dincolo de asteptarile mele.

Cand am urcat in masina, Filip mi-a zis fericit:

“Te voi lauda la tata. Sa ma lauzi si tu pe mine!”

L-am aprobat surazatoare.

Ce am invatat din aceasta experienta de viata:

  • Mintea umana este foarte limitata. E plina de frici, insecuritati, indoieli de sine!
  • Curajul depinde doar de mine!
  • Sunt trei ingrediente necesare pentru a avea curaj:

1) Starea actuala (care este?)

2) Constientizarile legate de starea actuala (ce am de invatat despre mine din aceasta situatie?)

3) Actiunea efectiva (ce ar fi daca…?)

Primul pas pe care l-am facut a fost sa-mi accept vulnerabilitatea din starea mea actuala, sa ma conectez cu frica de viteza si cu furia.

Pentru al doilea pas a trebuit sa fiu alerta in momentul prezent (Aici si Acum) si sa fac constientizarile necesare care sa ma tin departe de curaj.

Ultimul pas a fost sa actionez: Sa privesc frica in fata si sa imi spun “ce ar fi daca ma urc pe patine si ma dau pe gheata“!

Tema TA (daca vrei sa lucrezi cu tine!):

Identifica acum o arie, un domeniu din viata ta unde ai nevoie de curaj.

Ce cuvinte poti sa-ti repeti pentru a avea curajul dorit?

Ce cantec poti asculta pentru a te conecta cu starea de curaj?

Ce parfum te poate conecta cu curajul?

Scrie pe blogul meu sub acest articol ce constientizari ai, care este acea arie din viata ta unde simti ca ai nevoie de curaj, ce transformari traiesti daca ai curajul de a actiona.

Pentru a afla care sunt limitatile mintii tale, te invit sa citesti in cartea mea “Fii pe primul loc in viata ta!” (in paginile 65-67) care sunt cele 10 obiceiuri negative de gandire care tin departe de curaj.

Daca nu ai cartea mea, poti sa o comanzi pe blogul meu la sectiune Produse aici: https://mihaelastroe.ro/produse/carte/fii-pe-primul-loc-in-viata-ta/

Astept constientizarile tale. Le voi citi cu mare bucurie.

MS

  • Buna Mihaela!
    Iti recomand cartea “5 seconds rule” by Mel Robins. Nu stiu daca a fost publicata in Romania.
    Te imbratisez cu drag,
    Adela

  • Educatia moderna nu te invata sa- ti controlezi frica de necunoscut.Aatata grija, sa nu te murdaresti ,sa nu cazi ,sa nu te ranesti, etc.Un copil de azi nu are libertatea de a experimenta necunoscutul,cineva tot timpul i-l ingradeste:Vai te lovest,Vai te murdaresti, vai nu se cade,si mai departe vai ,vai.Emotiile se traiesc in fata monitorului.

  • >